Fortificaţiile Braşovului sunt construcţii cu caracter militar cu caracter defensiv, destinate protejării locuitorii Braşovului contra invadatorilor. Termenul se referă în principal la fortificaţiile construite între secolele XIII şi secolul XIX. Invaziile turco-tătare tot mai dese în Braşovul secolelor XIII - XV au făcut ca majoritatea populaţiei care nu era legată de pământul fertil din Bartolomeu să se strămute pe locul dintre Tâmpa, Şchei şi dealul Warthe.
Piaţa Sfatului era, în Evul Mediu, locul în care în Braşov se organizau târguri atât pentru negustorii saşi şi români cât şi pentru cei veniţi din Ungaria. Se ajungea în piaţa prin strada Vămii (actuala Mureşenilor), iar lângă stradă erau vămuite mărfurile.
vezi harta
Promenada de sub Tâmpa (în maghiară
Cenk, în germană
Zinne, alternativ
Kapellenberg) este un munte care aparţine de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaţilor Orientali (mai precis în Carpaţii de Curbură) şi înconjurat aproape în totalitate de municipiul Braşov. Înălţimea: 960m (după unele surse 995m), la aproape 400m deasupra oraşului.
vezi harta
Casa Negustorilor, un valoros monument de arhitectura al oraşului, a fost ridicată între 1541-1547 de Apolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Braşovului, Lukas Hirscher. De-a lungul vremii, clădirea a purtat denumiri diferite precum:
Podul Bătuşilor sau
Casa Hirscher. În perioada medievală aici era un loc de desfacere a mărfurilor executate de diferite bresle, în special a cizmarilor şi cojocarilor.
vezi harta
Poiana Braşov (în germană
Schulerau) este o staţiune pentru sporturile de iarnă din România, fiind o atracţie turistică de renume internaţional, şi un cartier al municipiului Braşov. Ea dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri şi restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o staţie de ambulanţă şi una de poliţie precum şi un oficiu poştal.
vezi harta
Cetatea Râşnov este o cetate ţărănească veche din oraşul Râşnov (judeţul Braşov). Este una dintre cele mai bine păstrate cetăţi ţărăneşti din Transilvania şi a fost construită în secolele 13-14 de către locuitorii aşezării cu acelaşi nume, cu scopul principal de se apăra împotriva atacurilor tătarilor. Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului Nemuritorii (1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu.
Biserica Neagră (în germană
Die Schwarze Kirche, în maghiară
Fekete Templom) este biserica evanghelică aflată în centrul municipiului Braşov. Edificiul a fost construit în jurul anului 1380 (probabil începând cu 1377) în stil gotic. Biserica, iniţial catolică, a fost cunoscută mai întâi sub numele de Biserica Sfânta Maria (
Marienkirche). Clădirea a fost parţial distrusă după marele incendiu din 1689, când a primit numele actual. Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România datând din secolele XIV-XV.
vezi harta
Datând ca aşezământ din 1292,
Biserica Sf. Nicolae domină, prin dimensiunile sale impresionante, Şcheii Braşovului. Biserica a fost ridicată în piatră începând din anul 1495 de către localnici cu ajutorul domnitorului Ţării Româneşti, Neagoe Basarab.
vezi harta
Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, Braşov, este o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanţiale în secolul al XV-lea. Întreaga construcţie este tributară bisericii Mănăstirii Cisterciene de la Cârţa. Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul şi încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, braţele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârţa, numai că acesta dispune de trei travei pătrate. În faţada vestică avem două turnuri din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi, prăbuşit la cutremurul din 1822.
vezi harta
Sinagoga Neologă din Braşov este un lăcaş de cult evreiesc din municipiul Braşov, localizat pe Str. Poarta Şchei nr. 29. Ea a fost construită între anii 1899-1901, în stil neogotic cu accente maure.
vezi harta
Sinagoga Ortodoxă din Braşov este un lăcaş de cult evreiesc din municipiul Braşov, localizat pe Str. Castelului nr. 64. Ea a fost construită în anul 1924, în stil maur.
vezi harta
Construită în 1827 în Braşov, pentru a corespunde nevoilor şcheienilor,
Poarta Şchei are trei arcuri: două mici, pentru pietoni, şi unul mare, central, pentru vehicule. A fost renovată de curând.
vezi harta
Poarta Ecaterinei (în germană
Katharinentor) a fost construită, pentru a facilita accesul şcheienilor în Braşov, la mijlocul laturii dintre Bastionul Ţesătorilor şi cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porţi din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundaţia din 24 august 1526, cât şi în urma năvălirilor turceşti. Aceasta se întindea de la actualul Corp S al Universităţii „Transilvania”, unde era moara porţii, până dincolo de actuala Poartă Şchei.
vezi harta
Un punct important de apărare, situat însă în afara cetăţii Braşovului, era
Cetăţuia de pe Strajă, sau
Dealul Cetăţii, cum e numit astăzi. La începutul secolului XV, aici exista doar un turn de veghe, care a fost completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Distrus în 1529 de armata lui Petru Rareş, în locul lui au fost înălţate, un sfert de veac mai târziu, ziduri de piatră şi au fost săpate şanturi.
vezi harta
Parcul Nicolae Titulescu
vezi harta
Muzeul de Etnografie vezi harta
harta
