Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iaşi este o biserică ortodoxă din municipiul Iaşi, construită de Ştefan cel Mare în perioada 1491-1492 şi refăcută în anii 1884-1904 de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, prin demolare şi reconstruire pe aceeaşi fundaţie şi aproximativ în forma sa iniţială, înlăturându-se adaosurile ulterioare. Este situată în centrul oraşului, pe Str. Anastasie Panu nr. 65, în preajma vechii Curţi Domneşti, între Palatul Culturii şi Casa cu arcade (Casa Dosoftei). (vizualizare harta)
Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi - Gravată în piatră pe faţa sudică a bisericii Trei Ierarhi, inscripţia votivă ne lasă să citim: "...am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinţi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gură de Aur şi a fost sfinţită în luna mai, ziua a şasea, a anului 7147 (1639) de mitropolitul Varlaam...". Dintr-o dată hramul folosit situează edificiul într-o lume care a fost aceea a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, apărători ai dogmelor niceene, aureolaţi de cunoştere şi renumiţi pentru zelul lor. Dacă atunci, în acel frământat al IV-lea secol creştin, cei trei teologi luptaseră pentru a salva unitatea bisericii, iată cum constructorii bisericii ce le poartă numele au reuşit douăsprezece secole şi jumătate mai târziu să contopească numeroase influenţe din lumi distincte într-un singur monument, legat structural tradiţiei locului. Spaţiul ecleziastic astfel constituit şi-a câştigat un loc de prim rang în arta românească, în istoria poporului, a ţării şi în Biserica Ortodoxă. El reuşeşte să ilustreze o perioadă istorică semnificativă cu confluenţe benefice şi este reprezentativă pentru spiritul creator al unei societăţi care, prin realizările ei artistice, e unică. (vizualizare harta)
Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cu hramul Sfânta Paraschiva,Întâmpinarea Domnului şi Sfântul Mucenic Gheorghe, este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, una dintre cele şase catedrale mitropolitane ortodoxe din România şi ce
a mai mare biserică ortodoxă din România. (vizualizare harta)
Casa Dosoftei - numită şi Casa cu arcade, este o clădire veche din municipiul Iaşi, construită în secolul al XVIII-lea. Este situată în centrul oraşului, pe str. Anastasie Panu nr. 69, în preajma vechii Curţi Domneşti, între Palatul Culturii şi Biserica „Sf. Neculai Domnesc”. În prezent, ea găzduieşte secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iaşi, înfiinţată în 1970. (vizualizare harta)
Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat, în 1926, de către regele Ferdinand al României. Realizat în stilul neogotic, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, ajutat de arhitecţii Xenopol şi Cerchez, construcţia Palatului a durat două decenii. Un prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806 - 1812). Un incendiu de la sfârşitul sec. al XIX-lea a distrus acest palat, la începutul secolului următor luându-se decizia ridicării actualei construcţii. (vizualizare harta)
Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este un palat construit în stil neogotic în anul 1804, care a aparţinut iniţial familiei Sturdza. Actualmente este muzeu memorial dedicat Domnului Unirii. (vizualizare harta)
Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza, este un castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria, în satul Miclăuşeni, la o distanţă de 20 km de Roman şi 65 km de municipiul Iaşi. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.(vizualizare harta)
Crucea lui Ferentz - Crucea marchează locul unde au fost îngropate în ianuarie 1717 rămăşiţele unei armate austriece, comandată de un anume căpitan François (Ferentz) Ernau, trimisă să îl captureze pe domnitorul moldovean Mihai Racoviţă (1703-1705, 1707-1709 şi 1716-1726).(vizualizare harta)
 |
Bojdeuca lui Ion Creangă - este o casă din cartierul Ţicău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 şi 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut şi de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. Căsuţa, având două camere dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 şi 1985. (vizualizare harta)
Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi este o mănăstire ortodoxă de călugări, ctitorită în secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672 şi 1678-1683). Aşezată pe un deal înalt şi râpos din partea de sud a Iaşului, de unde se poate vedea o frumoasa panoramă a oraşului, Mănăstirea Cetăţuia domină peisajul prin silueta sa zveltă, străjuită de un turn impozant şi împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme. (vizualizare harta)
Mănăstirea Dobrovăţ este o mănăstire de călugări amplasată în satul Dobrovăţ-Ruşi din comuna Dobrovăţ (judeţul Iaşi) şi este ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, acesta murind înainte de finalizarea construcţiei. Mănăstirea se află la o distanţă de 25 de kilometri sud-est de Iaşi şi la 35 de kilometri nord de Vaslui, într-o fostă poiană înconjurată de codri seculari, pe malul pârâului Dobrovăţ. (vizualizare harta)
Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă din România, întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659 în satul Schitu Hadâmbului din comuna Mogosesti (judeţul Iaşi). Mănăstirea se află la o distanţă de 30 de kilometri faţă de municipiul Iaşi. (vizualizare harta)
Zona de agrement Ciric - Zona Ciric, asa cum este cunoscuta in acest moment iesenilor, este o zona de odihna si recreere cu posibilitatea unor activitati mergand de la plaja, pescuit sportiv pana la traditionalul picnic in racoarea padurii. Geografic Ciricul este un curs de apa, afluent al raului Bahlui. Acesta formeaza cateva lacuri de baraj artificial: Dorobant, Aroneanu, Ciric I (10,7ha), Ciric II (11,3ha) si Ciric III numit si Venetia. Lacurile Ciric sunt de baraj artificial de lunca din Campia Moldovei, in partea de nord-est a municipiului Iasi. (vizualizare harta)
Zona de agrement Bucium - Rezervatia Repedea este o rezervatie geologica si paleontologica situata la sud de municipiul Iasi, langa releul de televiziune de pe Dealul Repedea si se intinde pe o suprafata de 47,47 hectare. Cercetarile geologice efectuate aici au demonstrat ca in urma cu 5-7 milioane de ani teritoriul pe care se afla azi Dealul Repedea era acoperit de apele Marii Sarmatice, astazi fiind vizibile rocile si gresiile calcaroase, puternic fosilizate, ce altadata constituiau fundul acestei mari. Primele descoperiri stiintifice efectuate pe Dealul Repedea dateaza din anul 1862 si se datoreaza profesorului Grigore Cobalcescu.(vizualizare harta)
Grădina Copou (sau Parcul Copou) este cel mai vechi parc din Iaşi, situat pe dealul Copoului. Parcul datează din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a început în anii 1833-1834), în centrul său fiind amenajat "Obeliscul cu lei", numit iniţial "Monumentul Legilor Constituţionale", ridicat dupa planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff şi a reformelor introduse de acesta în Moldova. Tot în acest parc se află “Teiul lui Eminescu”, ca şi Muzeul închinat aceluiaşi poet. O serie de busturi dedicate unor mari personalităţi ale culturii române străjuiesc aleea principală a parcului. (vizualizare harta)
Grădina Botanică "Anastasie Fătu" Iaşi este cea mai veche grădină botanică din România. A fost înfiinţată în 1856 de cel ce îi dă numele acum, Anastasie Fătu, medic şi naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. (vizualizare harta)
Cucuteni - Localitatea este atestată în 1454, în timpul lui Petru Aron. Aşezarea este celebră arheologic, deoarece pe teritoriul ei, pe Dealul Cetăţuiei au fost descoperite vestigii ale culturii Cucuteni din neolitic, unică în Europa. Cultura de tip Cucuteni (3000-4000 ani î.Chr.) a avut o arie mare de răspândire acoperind o mare parte din teritoriile (tradiţional) româneşti şi din vestul Ucrainei.(vizualizare harta)
Cotnari - Regiunea Cotnari este cunoscută pentru viile sale, din care iese cel mai renumit vin românesc, Grasa de Cotnari. Viile sunt situate pe versantul estic al Dealului Mare al Hârlăului.Pe dealul Cătălina se află o cetate fortificată a traco-geţilor din epoca fierului (secolele IV-II î.C.), ale cărei sisteme de apărare sunt parţial conservate muzeistic(site Cotnari) (vizualizare harta)
Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi este o instituţie publică culturală, aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru Naţional din România.
Înfiinţat în 1840, sub direcţiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei româneşti fiind asigurată de Costache Caragiali, Teatrul Naţional a funcţionat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. (vizualizare harta)
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi, este cea mai veche bibliotecă universitară şi una dintre cele mai importante biblioteci din România. Înglobând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domneşti (cea mai veche, Academia Vasiliană, de la 1640, fiinţând la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi se bucură de continuitate şi stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-şi în timp doar denumirea: Biblioteca Universităţii din Iaşi, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Centrală. (vizualizare harta)
Muzeul literaturii romane (vizualizare harta)
Muzeul Teatrului (vizualizare harta)
Muzeul Etnografic al Moldovei (vizualizare harta)
Muzeul de Istorie al Moldovei (vizualizare harta)
Muzeul de Arta (vizualizare harta)
Muzeul Unirii (vizualizare harta)
Casa memoriala M. Sadoveanu (vizualizare harta)
Casa memoriala O. Cazimir (vizualizare harta)
Casa memoriala C Negruzzi (vizualizare harta)
Casa memoriala G Toparceanu (vizualizare harta)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu